Am crescut cu Universitatea Cluj...am rabdat tot felu de mizerii..si am ramas in picioare..nu mi-e frica de nimeni si nimic....sunt U-ist si ma mandresc cu asta....am alaturi de mine prieteni adevarati si oameni care simpatizeaza cu U doar pentru ca ma cunosc si vad cata pasiune pun in asta!

Sa vina un presedinte de club care sa incerce sa destabilizeze...sa vina un patron care sa isi faca galerie in cea mai curata galerie din tara??? mi-e scarba. Sunt in stare dupa cum ziceau unii sa dau bani si sa creem o echipa, sa cerem ceea ce are Universitatea are mai bun: SUPORTERII...si numele si mergem mai departe singuri....chiar daca vom juca o eternitate in divizia c...sau d.....vreau sa ii spun copilului meu ca Universitatea este mai mult decat un club condusi de niste magari....este o stare de spirit...suntem noi...cu totii...

SISI UNICUL CAPITAN

PENTRUDOARUCLUJCONTEAZA

timpul...

stii uneori timpul trece...si de multe ori sta....da..sa stii ca sta....pentru mine a stat atunci cand te-am vazut zambind.

poate ca asta mi se adreseaza mie...sau poate ca nu...

am vazut azi fete fericite....poate ca zambeau fals....poate ca nici nu zambeau...am vazut uneori o fericire tampa...

am vazut ochi frumosi...si picioare dezgolite...am vazut umeri frumosi...am vazut buze rosii...

am trecut prin perdele de parfum imbietor....am simtit frumusetea care trecea prin planul inc are existam si eu....

am vazut cum un zambet tamp creea fericire in jurul lui...

am vazut oameni fericiti...am vazut clipe de nostalgie....am vazut amintiri frumoase

chiar daca ziua asta nu e facuta decat din carton...am vazut ca oamenii sunt la fel..si ca de multe ori dragostea nu insemana comercial...si poate cate putin din doua suflete.

am simtit ca te vroiam aproape....am simtit ca as fi vrut sa zambesc si io tamp..uneori...mi-e dor de tine....si uneori chiar imi lipsesti....viata stiu ca merge inainte...clipele se pierd insa...si frumusetea vietii dispare......oare cand o sa o mai vedem...cand o sa o mai prindem.....timpul pleaca dintre noi cu clipele, zambetele, si cu frumusetea lui.....pe care noi..le pierdem....

nu stiu...

nu stiu daca visele mele au sa devina vreodata realitate
nus tiu daca ploaia care cade in sufletul meu se va opri odata
nu stiu daca mai stiu sa iubesc
nu stiu daca printre lacrimile mele o sa mai gasesc un zambet vreodata
nu stiu daca voi avea putearea sa te strang in brate
nu stiu daca voi mai putea visa in culori
nu stiu daca in visele mele vei mai aparea vreodata
nu stiu daca soarele va mai rasari

stiu insa ca ma duare atat de mult tot ce ma inconjoara....as vrea sa stiu de ce...as vrea sa pot sa mai privesc spre viitor asa cum priveam odata